Ultima Noapte de Dragoste Intaia Noapte de Razboi ( Caracterizarea Lui Sgheorghidiu)



There is document - Ultima Noapte de Dragoste Intaia Noapte de Razboi ( Caracterizarea Lui Sgheorghidiu) available here for reading and downloading. Use the download button below or simple online reader.
The file extension - PDF and ranks to the Documents category.


191

views

on

Extension: DOC

Category:

Documents

Pages: 1

Download: 77



Sharing files


Tags
Related

Comments
Log in to leave a message!

Description
Download Ultima Noapte de Dragoste Intaia Noapte de Razboi ( Caracterizarea Lui Sgheorghidiu)
Transcripts
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de CAMIL PETRESCU CARACTERIZAREA PERSONAJULUI PRINCIPAL – Ultima noaptejle dragoste, întâia noapte de război (1930) de Camil Petrescu este un roman psihologic, de tip subiectiv, deoarece are drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative, timpul prezent şi subiectiv, fluxul conştiinţei, memoria afectivă, naraţiunea la persoana I, luciditatea auto-analizei Romanul este scris la persoana întâi, sub forma unei confesiuni a personajului principal, Ştefan Gheorghidiu, un tânăr intelectual care trăieşte două experienţe fundamentale: iubirea şi războiul Naraţiunea la persoana întâi, cu focalizare exclusiv internă presupune existenţa unui narator implicat Dragostea şi războiul reprezintă temele romanului, acestea fiind precizate în titlu şi in structurarea cărţii De asemenea, iubirea şi războiul constituie cele două experienţe fundamentale de cunoaştere trăite de protagonist, un tânăr intelectual cu nostalgia absolutului Dacă prima parte a romanului, Ultima noapte de dragoste, reprezintă rememorarea iubirii matrimoniale eşuate dintre Stefan Gheorghidiu si Ela, partea a doua, Intaia noapte de război construită sub forma jurnalului de campanie al lui Gheorghidiu, urmăreşte experienţa de pe front, în timpul Primului Război Mondial Prima parte este în întregime ficţională, în timp ce a doua valorifică jurnalul de campanie al autorului însuşi, articole şi documente din epocă, ceea ce conferă autenticitate textului Acţiunea romanului este plasată atât în mediul citadin (Bucureşti, Câmpulung), cât şi pe front, şi cuprinde evenimente, care se petrec cu aproximativ doi ani şi jumătate înainte de 1916, înainte de izbucnirea razboiului, cat si in timpul desfasurarii acestuia, pe front Romanul debutează printr-un artificiu compoziţional acţiunea primului capitol, La Piatra Craiului în munte, este posterioară întâmplărilor relatate în restul cărţii I Spre deosebire de romanele tradiţionale în care conflictul se desfăşura la nivel exterior între diverse personaje, în romanul lui Camil Petrescu conflictul este interior şi se produce in conştunţa personaiului narator, Ştefan Gheorghidiu, care traieste stări şi sentimente contradictorii în ceea ce o priveşte pe soţia sa, Ela Personajul principal Ştefan Gheorghidiu reprezintă tipul intelectualului lucid, inadaptatul superior, care trăieşte drama înddragostitului de absolut şi nu-şi găseşte locul într-o societate dominată de mediocritate şi de imoralitate Filozof, el are impresia că s-a izolat de lumea exterioară, însă, in realitate, evenimentele exterioare sunt filtrate prin conştiinţa sa Gândurile şi sentimentele celorlalte personaje nu pot fi cunoscute de cititor, decât în măsura în care se reflectă în aceasta constiinta Până în momentul în care Gheorghidiu primeşte moştenirea de la unchiul Tache, cuplul trăieşte în condiţii modeste, dar în armonie Consider că prinripala trăsătura de caracter a protagonistului este orgoliul O secvenţă narativă semnificativă pentru a ilustra orgoliul personajului este aceea a mesei în familie din casa bătrânului avar, Tache, prilej cu care acesta din urmă hotărăşte să-i lase cea mai mare parte din avere lui Ştefan Primirea moştenirii are însă efecte într-un plan mult mai profund, întrucât generează criza matrimonială, mai ales că Ela se lasă în voia tentaţiilor mondene, iar pe soţul ei începe să-l aprecieze „in funcţie de un cod existenţial care nu i se potriveşte" Dintr-un orgoliu exagerat el refuză să intre în competiţie cu ceilalţi, fiindcă i se pare sub demnitatea lui de intelectual să-şi schimbe garderoba şi să adopte comportamentul superficial al dansatorilor mondeni apreciaţi de Ela De aceea nici nu întreprinde nimic pentru a recâştiga preţuirea pierdută a soţiei Dimpotrivă, priveste aparent indiferent ceea ce se intampla Criza de identitate e declanşată de conflictul dintre esenţa sa şi aparenţa socială, impusă prin convenţie Mai mult, Ştefan trăieşte iubirea în mod raţional, intelectual şi o raportează continuu la absolut Trăirea intensă a experienţei războiului ca fenomen care-i revelează esenţa condiţiei umane îl ajută să seclarîfice pe sine, săşi depăşească drama erotică Pe lângă orgoliu, în roman se conturează şi alte trăsaturi ale eroului, precum: natura analitică şi reflexivă, luciditatea, sensibilitatea exagerată, inteligenţa Prin introspecţie şi monolog interior, tehnici ale analizei psihologice, Ştefan Gheorghidiu analizează cu luciditate, aspecte ale planului interior, din fluxul conştiinţei, si ale planului exterior Dintre modalităţile de caracterizare a personajului, portretul lui Gheorghidiu este realizat mai ales prin caracterizarea indirect care se desprinde din fapte, ganduri, limbaj, gesturi, atitudini şi relaţii cu celelalte personaje Caracterizarea directă este rar realizată de alte personaje, prin replici scurte In acest roman subiectiv, de analiză, este folosită adesea autocaracterizarea Ştefan Gheorghidiu este un inadaptat superior, lucid si hipersensibil, la fel ca majoritatea eroilor lui Camil Petrescu El incearcă sa recompuna lumea în funcţie de aspiratia sa către absolut şi are orgoliul de a refuza o realitate care nu i se potriveşte, de a renunţa la o iubire care nu mai coincide cu imaginea pe care el şi-o crease despre sentimentul căruia intr-un anume moment al existenţei sale ar fi fost gata să-i jertească totul