Referat Etica in afaceri



There is document - Referat Etica in afaceri available here for reading and downloading. Use the download button below or simple online reader.
The file extension - PDF and ranks to the Documents category.


803

views

on

Extension: DOCX

Category:

Documents

Pages: 1

Download: 114



Sharing files


Tags
Related

Comments
Log in to leave a message!

Description
Download Referat Etica in afaceri
Transcripts
UNIVERSITATEA “TIBISCUS” DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA ECONOMIE SI AFACERI INTERNATIONALE “ETICA ÎN AFACERI Noţiuni şi importanţă” STUDENT: MARIUS RAMJANĆ TIMIŞOARA 2014 Ce este etica în afaceri? De multe ori definiţiile formale au efectul nedorit de a face ca sensul (aparent) clar al unor termeni să devină obscur La prima vedere, este uşor de înţeles că „etica în afaceri” este un domeniu care urmăreşte să clarifice problemele de natură morală ce se ridică în mod curent în activitatea agenţilor economici dintr-o societate capitalistă Este clar, ce-i drept, însă foarte aproximativ Să vedem în ce măsură un plus de precizie ne ajută să înţelegem mai bine ce este etica în afaceri R T De George, unul dintre autorii cei mai proeminenţi în acest domeniu, defineşte etica în afaceri drept „perspectiva etică, fie implicită în comportament, fie enunţată explicit, a unei companii sau a unui individ ce face afaceri” Comportamentul şi declaraţiile pot, fireşte, să se contrazică, astfel încât despre o corporaţie se poate spune uneori că, deşi afişează un credo etic pus, chipurile, în serviciul comunităţii, daunele teribile provocate mediului înconjurător arată care îi sunt adevăratele convingeri (De George, 1990, p 3) Fără a fi prea siguri dacă am înţeles bine, De George situează etica în afaceri la nivelul unei simple descrieri a ceea ce declară şi face efectiv un agent economic, în raport cu anumite considerente etice P V Lewis e de altă părere El defineşte etica în afaceri drept „acel set de principii sau argumente care ar trebui să guverneze conduita în afaceri, la nivel individual sau colectiv” Dacă suntem de acord că există numeroase lucruri pe care oamenii de afaceri nu ar trebui să le facă, etica în afaceri în acest al doilea sens se referă la ceea ce oamenii ar trebui să facă în afaceri (Lewis, 1985) Cu sentimentul că totul devine din ce în ce mai derutant, notăm că, după Lewis, etica în afaceri îşi delimitează problematica la nivelul normelor de comportament moral care indică agenţilor economici ce trebuie şi ce nu trebuie să facă în activitatea lor specifică În opinia „sintetică” a lui Roger Crisp, un apreciat filosof de la Oxford, chief editor la secţiunea de etică a prestigioasei Oxford University Press, în sensul cel mai frecvent utilizat, etica în afaceri este un domeniu de investigaţii filosofice, având propriile sale probleme şi teme de discuţie, specialişti, publicaţii, centre de cercetare şi, desigur, o varietate de curente sau şcoli de gândire În acest sens, Crisp sugerează că „etica în afaceri se referă la străduinţele filosofice ale fiinţelor umane de a sesiza principiile care constituie etica în afaceri în acest al doilea sens [cel conturat în definiţia lui Lewis], de obicei în ideea că acestea ar trebui să devină «etica» afacerilor şi a oamenilor de afaceri reali” (Cowton & Crisp, 1998, p 9) Nici mai mult, nici mai puţin Majoritate celor care scriu despre acest domeniu nu se ostenesc să formuleze o definiţie explicită a eticii în afaceri, ci presupun că sensul intuitiv al expresiei ca atare este suficient de limpede pentru a nu mai avea nevoie de precizări pedant academice Or, nici această presupoziţie nu este întru totul corectă Observăm cu uşurinţă că „etica în afaceri” este o expresie compusă, al cărei sens poate fi inteligibil numai în măsura în care cititorul neavizat ştie ce înseamnă cuvintele „etică” şi „afaceri” Cu această condiţie, este uşor de înţeles că, în rând cu etica medicală, etica juridică sau bioetica, business ethics este o teorie etică aplicată, în care conceptele şi metodele eticii, ca teorie generală, sunt utilizate în abordarea problemelor morale specifice unui anumit domeniu de activitate, precum medicina, justiţia sau afacerile În sensul său propriu, etica sau filosofia morală este o interpretare teoretică a ethosului şi a fenomenelor morale Reflecţia etică îşi propune să clarifice cu instrumente teoretice o serie de probleme, precum: Putem fi morali? De ce să fim morali? Cum să fim morali? Ce sunt binele şi răul, plăcerea şi datoria, dreptatea, demnitatea sau mărinimia? În ce constă fericirea şi cum poate fi ea atinsă şi păstrată? Ce fel de argumente raţionale pot susţine în mod consistent o anumită angajare sau decizie morală? Cât de puternică este influenţa factorilor iraţionali în atitudinile noastre morale? etc Etica nu încearcă să răspundă la aceste întrebări din perspectiva specifică a vreunei categorii particulare de oameni, ci se străduieşte să afle răspunsuri cu valoare universal valabilă „Ce ar trebui să facă un om spre a-şi realiza dorinţele, scopurile şi idealurile, astfel încât să poată atinge maxima împlinire a fiinţei sale, fără a face însă inutil rău celorlalţi, ci lăsând pe fiecare să-şi caute propria împlinire personală şi chiar contribuind la progresul întregii societăţi?” – aceasta este interogaţia fundamentală, ce stă în miezul investigaţiilor etice Eticile aplicate pun şi ele exact aceeaşi întrebare, însă o fac din perspectiva unei anumite categorii sociale particulare Ce ar trebui să facă un medic sau o asistentă medicală spre a fi cât mai deplin realizaţi în profesia lor – apărarea sănătăţii şi vieţii pacienţilor? Cum ar trebui să se comporte un om al legii, fie el judecător, procuror sau avocat, pentru a se apropia cât mai mult posibil de optimitatea profesiei sale – actul de justiţie? De ce este importantă astăzi etica în afaceri? „Fie ca o reacţie faţă de cultura yuppie din anii ’80, fie ca un reflex al [mişcării] ’caring, sharing’ din anii ’90, etica în afaceri a devenit o modă” – spune Elaine Sternberg, o autoare britanică de prima mână, despre care voi vorbi de asemenea pe larg în secţiunea a doua După care se grăbeşte să adauge: „Spre deosebire însă de hoola hoops sau Rubik cubes, etica în afaceri nu este o modă trecătoare” (Sternberg, 1994, p 26) Merită să trecem în revistă fenomenele sociale, economice şi culturale pe care le menţionează Sternberg pentru a explica temeiul afirmaţiei sale de mai sus În primul rând, trebuie subliniat faptul că puterea şi influenţa firmelor private asupra întregii societăţi este mai mare decât a fost vreodată până acum, iar politicile imorale, frecvent întâlnite în mediul de afaceri, pot să provoace imense daune şi prejudicii indivizilor, comunităţilor şi mediului Politicile guvernamentale din anii ’80, de exemplu, au scos în relief anumite probleme de etică în afaceri, care se pun acum cu mare acuitate şi în tranziţia societăţii româneşti spre o economie de piaţă funcţională Atât în ţările occidentale, cât şi în ţara noastră programele de privatizare au făcut ca numeroase întreprinderi aflate o vreme în proprietatea statului să se adapteze cerinţelor de eficienţă şi rentabilitate ale unor afaceri comerciale Drept urmare, noii lor manageri au dispus masive concedieri de personal, acordându-şi lor însă remuneraţii substanţial mărite Moralitatea acestor măsuri a fost pusă vehement sub semnul întrebării de către opinia publică, stârnind dezbateri aprinse în legătură cu obiectivele esenţiale pe care trebuie să le urmărească întreprinderile comerciale: trebuie acestea să se pună în primul rând în serviciul bunăstării generale a societăţii ori să servească mai presus de orice interesele acţionarilor? O dată cu retragerea totală sau parţială a administraţiei de stat din anumite sectoare de activitate pe care le-a controlat timp de multe decenii, s-au pus tot mai multe întrebări în legătură cu măsura în care firmele private ar trebui să preia responsabilităţile pe care statul şi le-a declinat Speranţele că oamenii de afaceri ar putea să susţină financiar dezvoltarea artelor, a ştiinţei şi educaţiei nu sunt câtuşi de puţin ceva de dată recentă Nouă este însă transformarea speranţelor în aşteptări şi chiar în pretenţii; ceea ce odinioară se considera a fi doar generozitate voluntară apare în opinia tot mai multor oameni drept „responsabilitate socială” Nouă este şi vehemenţa cu care o bună parte a opiniei publice solicită firmelor şi corporaţiilor private să se implice în eradicarea tuturor relelor din societatea contemporană Nu e suficient ca investitorii să ofere pe piaţă produse de tot mai bună calitate, mai sigure şi mai accesibile pentru consumatori sau ca aceştia să asigure condiţii de lucru tot mai bune pentru salariaţi, ci şi să salveze speciile biologice în pericol de dispariţie, să protejeze monumentele istorice, să susţină sistemul de sănătate ori să se implice în eradicarea sărăciei pe întreaga planetă (Fireşte că astfel de controverse sunt de actualitate numai în Occident Până acum, proaspeţilor noştri milionari nici măcar nu le-a trecut prin minte să sprijine arta, ştiinţa, sănătatea sau educaţia; cel mult unii s-au implicat financiar în sponsorizarea unor cluburi de fotbal, în terenuri de golf sau gale de box, în vreme ce alţii se pretind mari vânători de animale sălbatice mari şi mici) O dată cu creşterea influenţei sectorului privat asupra întregii vieţi economice şi sociale, interesul canalelor mediatice faţă de lumea afacerilor a sporit constant Ajunse din ce în ce mai frecvent pe prima pagină, malversaţiunile oamenilor de afaceri au stârnit reacţii, critici şi comentarii aprinse din partea opiniei publice, sporind interesul general faţă de moralitatea agenţilor economici şi a funcţionarilor publici cu atribuţii şi competenţe dubios exercitate în gestionarea avuţiei naţionale Din acest punct de vedere, ne putem mândri cu faptul că suntem la un nivel comparabil cu lumea occidentală; după 1990, România a avut parte din belşug de scandaluri mediatice, numai că, spre deosebire de occidentali, noi suntem încă în aşteptarea marilor procese în justiţie, care să-i trimită pe vinovaţi după gratii şi care să zdruncine cât de cât sentimentul de imunitate al noilor potentaţi politici şi financiari Sub presiunea efectelor direct perceptibile în viaţa lor a politicilor interesate şi „egoiste” ale marilor corporaţii şi a strategiilor guvernamentale orientate spre descătuşarea mecanismelor concurenţiale ale pieţei libere, pe larg prezentate şi dezbătute în mass-media, militantismul diferitelor grupuri şi categorii de stakeholders s-a intensificat progresiv, sporind interesul opiniei publice faţă de etica afacerilor şi a adminstraţiei publice Greu traductibil în româneşte prin cuvântul „participanţi”, termenul englezesc stakeholders desemnează toate grupurile sociale afectate direct sau indirect de activitatea firmelor comerciale; mai mult decât atât, aceste grupuri iau parte la „jocul” economiei de piaţă, nu doar în calitate de „spectatori”, ci şi în calitate de participanţi activi (ca nişte „figuranţi”), întrucât fără implicarea lor, activitatea firmelor comerciale ar fi imposibilă (ca un spectacol de teatru în care vedetele şi-ar da replicile pe o scenă pustie în faţa scaunelor goale) Printre cele mai importante categorii de stakeholders se numără salariaţii, consumatorii şi comunităţile locale De exemplu, cei mai buni salariaţi din ţările occidentale încep să fie atraşi nu numai de mărimea salariului şi a bonificaţiilor, ci tot mai mult de satisfacţia intrinsecă a muncii lor, de posibilităţile de perfecţionare profesională şi, nu în ultimul rând, de calitatea morală a celor care îi angajează Pe măsură ce se profilează o descreştere numerică a candidaţilor din rândurile unor grupuri tradiţional favorizate, profilul etic al firmei devine un criteriu cheie în lupta pentru atragerea şi păstrarea angajaţilor performanţi Pe de altă parte, dacă primele „mişcări” ale consumatorilor au urmărit cu precădere calitatea şi preţul produselor şi serviciilor, acum se afirmă tot mai activ aşa-numitul vigilante consumerism, o mişcare de boicot al produselor scoase pe piaţă de firme ce stârnesc dezaprobarea publicului întrucât folosesc tehnologii poluante, exploatează forţa de muncă extrem de ieftină din Lumea a Treia, sprijină regimuri politice opresive etc În consecinţă, firmele care vor să atragă aceşti consumatori din ce în ce mai critici şi mai exigenţi trebuie să fie foarte atente cum abordează problemele de etică în afaceri Se intensifică, totodată, activismul şi implicarea grupurilor din ce în ce mai numeroase de shareholders – acţionarii firmelor comerciale O dată cu explozia pieţelor de capital şi a operaţiunilor bursiere, tot mai mulţi oameni devin acţionari ai firmelor cotate la bursă, iar curentele de opinie civic militante încep să îşi facă simţită influenţa în definirea strategiilor manageriale Creşterea interesului faţă de etica în afaceri este determinată şi de schimbarea naturii înseşi a afacerilor în contextul ultimelor decenii, în care a luat o amploare evidentă procesul de globalizare, căruia îi vom acorda o atenţie specială în a doua secţiune a manualului Firmele comerciale devin tot mai transfrontaliere, mai complexe şi mai dinamice decât au fost vreodată până acum În consecinţă, apar probleme noi, iar certitudinile valoric-normative ale mediilor de afaceri locale sunt înlocuite de relativitatea unui context multinaţional şi multicultural, în care criteriile corectitudinii morale diferă şi se modifică rapid Drept urmare, chiar şi problemele mai vechi devin tot mai greu de soluţionat, iar afacerile trebuie să repună în discuţie anumite principii şi valori considerate până de curând a fi de la sine înţelese Creşterea importanţei acordate eticii în afaceri se explică şi prin modificările suferite de strategiile şi structurile corporaţiilor Curente recente în teoria şi practica managerială, precum total quality management, ca şi procesele de restructurare şi redimensionare a firmelor de top au condus la abandonarea multor practici tradiţionale de conducere a proceselor economice Ierarhiile manageriale stufoase şi rigide s-au aplatizat considerabil În consecinţă, autoritatea şi răspunderea decizională s-au dispersat din ce în ce mai mult în cadrul firmei: decizii importante sunt luate la niveluri ierarhice tot mai joase şi de către tot mai mulţi angajaţi Iată de ce se impune ca fiecare salariat, nu numai top managementul să înţeleagă cât mai bine complexitatea problemelor de natură etică; toţi membrii unei firme trebuie să cunoască valorile şi ţelurile esenţiale ale organizaţiei şi cum trebuie să se reflecte acestea în conduita practică a firmei în mediul economic Dar pentru ca etica în afaceri să se disemineze în toate ungherele unei firme, ea trebuie să fie mai întâi înţeleasă Înţelegerea criteriilor morale de conduită în afaceri este deosebit de importantă, deoarece noile structuri organizaţionale dau naştere unor noi complicaţii, (legate de circulaţia informaţiilor şi administrarea informaţiilor în cadrul diferitelor colective de lucru şi al întregii organizaţii), pentru care nu există precedente tradiţionale Pentru ca „împuternicirea” angajaţilor (engl empowerment) să aibă succes, o înţelegere temeinică a eticii în afaceri este absolut necesară Fireşte că lista acestor schimbări majore, de natură să sporească importanţa eticii în afaceri, este incompletă; multe alte aspecte pot intra în discuţie Sper însă că aspectele la care m-am referit sunt suficiente pentru a susţine convingător ideea că interesul crescând în întreaga lume faţă de etica în afaceri nu este doar o modă trecătoare, indusă de „imperialismul cultural” nord-american Cert este faptul că şi în context european se configurează un consens tot mai deplin asupra importanţei eticii în afaceri, fie că e vorba de studenţi, profesori, funcţionari guvernamentali sau consumatori, dar mai ales de firmele comerciale În mai toate universităţile din Europa s-au introdus în ultimii ani cursuri de etică în afaceri; numărul articolelor publicate în presă pe teme de business ethics a crescut enorm; pe Internet se pot găsi în acest moment peste 20000 de web pages şi circa 1200 de cărţi dedicate exclusiv eticii în afaceri Se poate chiar vorbi despre o nouă „industrie” în domeniu: în corporaţiile moderne există deja directori pe probleme de etică (corporate ethics officers); a crescut numărul consultanţilor independenţi în materie de etica afacerilor; sunt tot mai viguroase şi prezente pe pieţele de capital trusturile de ethical investment; de mare autoritate şi influenţă se bucură activităţile de audit, monitorizare şi evaluare etică, de curând iniţiate şi dezvoltate de firme prestigioase, precum KPMG, McKinsey, PriceWaterhouseCoopers şi altele (cf Crane & Matten, 2004, p 13-14) O dovadă a vitalităţii eticii în afaceri este şi faptul că, în pofida scurtei sale istorii de până acum, acest domeniu a cunoscut în numai ultimele două decenii evoluţii tematice şi conceptuale sesizabile, mai ales sub influenţa efectelor procesului de globalizare şi a noului concept de sustenabilitate – la care mă voi referi pe larg într-unul dintre capitolele următoare, încercând să scoatem în evidenţă modificările de perspectivă asupra eticii în afaceri pe care le sugerează După cât se pare, „deschiderea” partidei a fost câştigată, iar eticii în afaceri i se poate prevedea un viitor notabil atât în mediul academic, cât mai ales în evoluţia previzibilă a firmelor şi corporaţiilor angrenate în tumultul economiei de piaţă BIBLIOGRAFIE · Dan Craciun, Vasile Morar, Vasile Macoviciuc :  “Etica afacerilor”, Ed Paideia, Bucuresti, 2005 · Vasile Morar, Gheorghita Lazăr: “Etica profesională şi a afacerilor”, Ed Universităţii, Bucureşti, 2005 · Radadiana Calciu: “Etica afacerilor in Romania post-decembrista”, (teza de doctorat) Bucuresti, 2003 · Peter Singer: “Tratat de etică”, Ed Polirom, Bucuresti, 2006